Absurdități…

M-am pierdut…

Pe alei pustii

În care doar vântul adia.

Pe fiecare atingere,

Imaginară sau reală.

Pe cuvintele frumoase rostite,

Și cele urâte, ignorate.

M-am pierdut în fiecare sărut

Dulce,

Sărat,

Amar,

Piperat,

Iute…

În fiecare emoție,

Pe fiecare linie a trupurilor pe care mi-am preumblat indexul si arătătorul.

Pe fiecare celulă pe care am adorat-o,

Fiecărui om pe care l-am iubit.

M-am pierdut în fiecare moment..

De agonie, extaz, fericire, furie, gelozie, nebunie.

În paradoxuri.

În abisuri.

În neant.

În tine și mine.

În oprirea timpului

Când admiram sunetul vântului

Și în auzul colorat din grădina cu flori.

În sufletul bunicilor…

În vorba caldă,

Mâinile muncite..

În vremuri îndepărtate.

În ochii părinților

Și grija fratelui.

În fiecare persoană care mi-a deschis ușa..

Din lumea imensă.

În ADN-ul propriu..

Până-am ajuns la stadiul inițial,

De embrion

Și m-am întors în neștiință,

Regăsindu-mă.

e17a9489f49fb190438a7f50c131bd6b

Anunțuri

Autor: zPaula

Love is my religion

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s