Astă seară…

Aș vrea să strig. Știi de ce?!

De nedreptate.

De neputință..

Știi la cine?!

La viață!

La societate.

La oameni..

De ce?!

Pentru toate porcăriile care le ingerăm

Pentru că suntem bombardati cu pesticide

Ne otrăviți!

Ne otrăvim!

Și trăim haotic..

Și-n stres.

Și ce rezultă?!

Suflete multe nevinovate.. prinse într-o carapace aparent imperfectă.

Dizabilitate?!

La dracu..ce cuvânt.

Nu poți să-nțelegi ce-nseamnă dacă nu ai contact direct.

Nu poți să vezi disperarea oamenilor care au asemenea copii.

Nu poți să îți imaginezi cum e să le spui că atât e și atât se poate.

Că asta e.

D-zeu a pus probabil ceva în plus acolo.

Suflete calde într-o lume a lor..fericiți acolo.

Unii pătrund în lumea noastră..

Alții rămân ancorați în propria realitate..

Ochii lor..

Zâmbetul lor..

Neputința noastră.

…..

Într-o lume doar a lor,

A micuților,

Cu suflete curate,

Și comportamente dezordonate,

Se-aduna oameni să-nteleagă…

 

Primesc comenzi neîncetat,

Dă jos,

Închide,

Bea,

Mănâncă,

Potrivește..

Ești atent,

Poți mai mult,

Zâmbește…

În speranță că.. poate piesa lipsă o vom găsi

Și lumile s-or contopi..

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s