Începuturi…

Îmi aduc aminte prima oară când te-am văzut. Eram mai tineri. Erai într-o poză, zâmbind, specific ție. Habar nu aveam că știai de existența mea și mă admirai în secret.

Ți-ai făcut curaj după ani lumină și ai pătruns într-un univers complex.

Era o căldură, lumină, pluteam.

Ne-am plimbat într-o zi însorită iar la sfârșit nesigur puțin,  ți-ai făcut curaj și m-ai sărutat. Era prima întâlnire. Așteptaserăm suficienți ani.

Ai pus la loc cioburi căzute care încă mă zgâriau. M-ai bandajat cu grijă. Ai avut răbdare.

Mă plimbam zâmbind. A fost un dans sincer și lin..un an.

Mi-ai spus că în sfârșit ai găsit ce îți trebuia, că așa ar fi normal să simți cum simți cu mine. Am râs. M-ai sărutat.

Ți-am trasat harta feței și am pătruns în privirea ta nenumărate nopți.

Calmul s-a balansat și drumul s-a zguduit de multe ori de atunci..am crescut, ne-am format, am greșit, am învățat..iar când mă uit în jos și văd mâna ta jucându-se cu degetele mele, mă liniștesc.

E un răsărit..ca acela din locul magic unde am văzut delfinii. Fericire. Calm. Magie. Iubire.
Fiecare zi e un dar pe care merita să-l împărțim cu cei dragi.
Fiecare amintire creează o stare.
Fiecare gând o realitate.
Rămâi cu mine la răsărit să continuam începutul. Să fim tot acolo.

Vino.

rasarit_vama_veche_by_codrutneagu.png

 

 

Reclame

Unknown…

Sunt atâtea lucruri care s-au schimbat de atunci..

Timpul nu se mai oprește. Își desfășoară activitatea regulat și în grabă.

Mă pierd.

Sunt pe pilot automat.

Întind mâini să susțină ce e de susținut.

Pe mine cine mă susține?!

Cine se-ntreabă ce ești?! Ce simți?! Cum mai simți și ce visuri mai ai?!

Vreau să strig să mă auzi.

Nu sunt încă albă, nu sunt pură!

Duc cu mine lucruri grele, murdare.

Vreau să evadez, da, să fug în lume, într-un colț mic în care să mă bucur de senzații și timpul să-nceapă din nou să stea.

Am nevoie de cineva. Am nevoie de tine.

Mi se-nmoaie sufletul și recunosc că îmi e dor; că am nevoie de ceva, că te vreau lângă mine, suflet curat.

Om cu profunzime. Cu emoții. Cu nevoi. Cu optimism. Cu loialitate. Cu iubire.

Cântă-mi un vers și aruncă-l în vânt să ajungă diseară la mine.

Atunci voi sta să te ascult.

Suflete, ești mut, ești surd?!

 

 

 

11391217_929318407110397_1648729792125709778_n.jpg

Astă seară…

Aș vrea să strig. Știi de ce?!

De nedreptate.

De neputință..

Știi la cine?!

La viață!

La societate.

La oameni..

De ce?!

Pentru toate porcăriile care le ingerăm

Pentru că suntem bombardati cu pesticide

Ne otrăviți!

Ne otrăvim!

Și trăim haotic..

Și-n stres.

Și ce rezultă?!

Suflete multe nevinovate.. prinse într-o carapace aparent imperfectă.

Dizabilitate?!

La dracu..ce cuvânt.

Nu poți să-nțelegi ce-nseamnă dacă nu ai contact direct.

Nu poți să vezi disperarea oamenilor care au asemenea copii.

Nu poți să îți imaginezi cum e să le spui că atât e și atât se poate.

Că asta e.

D-zeu a pus probabil ceva în plus acolo.

Suflete calde într-o lume a lor..fericiți acolo.

Unii pătrund în lumea noastră..

Alții rămân ancorați în propria realitate..

Ochii lor..

Zâmbetul lor..

Neputința noastră.

…..

Într-o lume doar a lor,

A micuților,

Cu suflete curate,

Și comportamente dezordonate,

Se-aduna oameni să-nteleagă…

 

Primesc comenzi neîncetat,

Dă jos,

Închide,

Bea,

Mănâncă,

Potrivește..

Ești atent,

Poți mai mult,

Zâmbește…

În speranță că.. poate piesa lipsă o vom găsi

Și lumile s-or contopi..

 

Who’s wrong, who’s right?!

Ia-mi tot.

Tot trecutul

Și prezentul.

Înfășoară-le în alb.

Aruncă-le în lacul..

Visat împreună.

Închide ușa casei mici

Din pădurile cu brazi viteji.

Stinge-mi toate trăirile.

Ajută-mă să uit de tine.

Nu te mai vreau.

Nu te mai vreau.

Nu te mai vreau.

Nu mai cred în iubire.

Nu mai cred în promisiuni.

Nu mai cred în oameni.

Nu mai pot.

Ia-mi toate sentimentele

Și transformă-mă într-o ființă amorfă.

Aruncă-mă în vid.

Lasă-mă acolo.

Să cad..

Și-n drumul meu spre infinit..

Uită-mă.

Promisiuni deșarte.

Sentimente neîmpărtășite.

Ani investiți.

Mă-ntorc la rădăcini..

Sunt adânc înfipte..

Scoate-le..

Arde-le..

Uită.

 

7e47461bb16ecab776c00d114673824b