„Obiect de atașament”

Te-am  purtat mereu…

Te-am purtat ca un copil,

Ca un copil care nu vrea vreodată să renunțe la jucăria lui preferată:

“Obiectul de atașament”.

Am crezut că ai disparut

Că nu mai contează

Că nu mai exiști.

Cum poate cineva oare

Vreodată în viața asta

Să scoată ceva ce o data i-a invadat fiecare celulă

Până la stadiul în care…probabil, bănuiesc..

A produs” modificări genetice” iremediabile..

Căci altfel nu-mi explic..

Nu pot să-mi imaginez cum..

Poți să fii bolnav din lipsa cuiva atâta timp….

 

…E rece și cald..și rece din nou…

 

Reclame

Autor: zPaula

Love is my religion

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s